Steluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivăSteluță inactivă
 

MĂRTĂNUŞ

Din punct de vedere administrativ aşezământul aparţine de comuna Breţcu, fiind locuit de o populaţie mixtă. Localnicii maghiari locuiesc în partea centrală şi de jos a satului, românii îşi au casele pe strada Română, în timp ce rromii de religie romano-catolică s-au stabilit în partea superioară. Patronii sfinţi ai bisericii catolice construite între anii 1891 şi 1895 sunt Ioachim şi Sfânta Ana. Cea mai mare sărbătoare religioasă a localnicilor catolici este pelerinajul care se ţine de ziua Sfântei Ana şi la care participă şi locuitorii satelor învecinate. Biserica ortodoxă a satului, considerată monument, a fost construită între anii 1790 şi 1796, patroana ei este Sfânta Maria.


Puţini ştiu că în valea pârâului Mărtiniş, la o distanţă de 2-3 km, există o baie cu apă bogată în sulf. Introducerea electricităţii, modernizarea drumului precum şi reamenajarea băii este planificată pentru anul 2010 în cadrul programei „Drumul Apelor Minerale”. Această apă minerală bogată în sulf este recomandată pentru tratarea diferitelor afecţiuni ale aparatului locomotor precum şi a hiperacidităţii gastrice.


OITUZ

Stabilimentul se află în partea cea mai estică a judeţului, în valea îngustă a râului Oituz, la poalele unor munţi cu privelişti deosebit de frumoase. Satul este format din două părţi: pe de o parte din casele private şi clădirile comunale care se găsesc înde-alungul străzii principale, pe de altă parte din locuinţele de serviciu şi gaterul construit în valea care se prelungeşte spre est.
Biserica romano- catolică se află în centrul satului, sfinţii ei protectori sunt Sfântul Fabian şi Sfântul Sebesţyen. Vizavi de biserică, în partea sudică a drumului, se află o formaţiune rotundă alcătuită din trei elemente: baza unui monument pe care se află rugăciunea Hiszekegy.

În sat există un renumit han –hanul lui Anselmo-, care prin forma sa de castel atrage mulţi vizitatori.Hanul se află în vecinătatea casei lui Pittino Anselmo, meşter cioplitor de piatră, de fapt hanul căpătându-şi numele de la această casă.

Mai jos, pe malul râului, vizitatorii pot vedea cazărmile din lemn ale grănicerilor din batalionul regal nr. 24 şi celor din compania secuiască din 1942. Poarta cazărmilor decorate cu motive de lalea (motic secuiesc tradiţional) au fost restaurate, astăzi ele stau la intrarea în hanul Anselmo.
În cursul istoriei, trecătoarea de la Oituz a fost locul nenumăratelor bătălii. Aici se află două cimitire milităreşti: unul este pomenit ca cimitirul militarilor şi civililor maghiari, în celălalt cimitir se află mormintele eroilor români căzuţi.O altă atracţie este cetatea Rákóczi, ale cărei ruine se ascund în pădurea deasă din apropiere.

Search

Language